BARCELONA CURSA PARTE 1

În sportul nostru numele unei localitati de lansare are un impact diferit decât altul. Crezi sau nu,
urmatorul lucru s-a întîmplat cu adevarat.
Odata un japonez cauta sa cumpere învingatori din curse de aprox. 400-450 km. I s-au oferit doi
campioni: unul de la Orleans si unul de la Pithiviers.
Orleans a fost o cursa norocoasa: vânt din spate si averse. Într-o astfel de cursa, orice pasare care
nu este bolnava poate câstiga.
Cursa de la Pithiviers a fost puternica si dreapta (echilibrata). Totusi, japonezul a preferat
învingatorul de la Orleans. Doar datorita numelui.
CINCI
Sunt în special cinci statii de lansare care suna ca muzica în urechile columbofililor din întreaga
lume.
1. QUIEVRAIN
Quievrain este un cuvânt familiar pentru orice belgian, indiferent daca este columbofil sau nu. Înca
de când exista sportul cu porumbei, si radacinile sale sunt în Belgia, oamenii concureaza de la Quievrain, un
oras pustiu de lânga granita Franceza. Se spune ca numai în Belgia erau aproximativ 250.000 columbofili
înainte si imediat dupa al 2-lea razboi mondial. Erau orase în care fiecare strada avea club propriu sau chiar
mai multe. Daca stii ca 90% din columbofili concurau de la Quievrain, îti poti imagina ce înseamna acest
cuvânt în societate. Peste 300.000 de pasari erau lansate la acea vreme.
Quievrain este deasemenea pentru nostalgici. În orice zi sfânta aici este o cursa.
Are regele ziua de nastere?
Sau primarul?
Sau mama superioara de la mânastirea locala?
Astfel de evenimente sunt sarbatorite printr-o cursa de la Quievrain. În ce zi a saptamânii se
desfasoara nu are importanta. Câteodata nu se pune în joc mai mult decât o placinta sau o jumatate de
porc, altadata pot fi câstigate averi fabuloase.
Deci Quievrain si sportul cu porumbei? Aceste cuvinte sunt se întîlnesc întotdeauna atâta timp cât
ultimul columbofil din Belgia nu va stinge lumina.(atâta timp cât va exista columbofilie în Belgia).
2. BOURGES
Bourges este o alta statie cu un nume mare. Se spune ca este o cursa de distanta lunga.
Burges este primul Semi National pentru pasarile mature (ultimul weekend din luna May) si un alt
national este organizat în ultimul weekend din Iulie.
Înca de când a devenit clar ca nu ai nevoie de un tip de pasari de distanta lunga pentru astfel de
distanta (cca 450 kilometri media), participa deasemenea si concurenti care nu sunt de distanta lunga.
Pentru majoritatea columbofililor este doar o cursa Nationala în care angajeaza pasari. De la Quievrain ei
concureaza în diferite competitii dar de la Bourges sunt toti împotriva tuturor: toate pasarile din tara sunt în
aceeasi competitie (Nationala), de departe cea mai mare din Belgia. Odata au fost angajate peste 90.000 de
pasari. Atunci, belgienii au sperat sa aiba o cursa care poate concura cu Nationalul de la Orleans al
olandezilor, dar limita magica de 100.000 de pasari nu a fost atinsa niciodata.
Referitor la aceste curse, trebuie stiut ca spre deosebire de Orleans în Olanda, pentru Bourges în
Iulie pot participa deasemene yearlingii si pasarile mature.
În trecut se organiza în aceeasi zi ca Orleans-ul (ultima sâmbata din august) în prezent, cu o luna
mai devreme. Motivul este ca distanta lunga pentru tineri a devenit atât de populara încât multe astfel de
curse trebuia sa fie organizate târziu în an.
3. ORLEANS
Cursa de la Orleans din Olanda la care m-am referit a avut deasemenea un mare impact în toata
lumea. A fost organizata prima data în 1953. A fost o mare opunere la început deoarece distanta (între 400-
600 km) se presupunea ca este prea mare pentru pui. Si trebuie spus: initial cei care s-au opus se pare ca
aveau dreptate. Prima cursa a fost o lovitura cu multe pierderi. Organizatorii totusi nu au renuntat si eforturile
lor le-au fost rasplatite. Orleans a devenit enorm de popular, odata peste 200.000 de pui au fost angajati.
Toata lumea invidiaza Olanda pentru ca are o astfel de competitie. Eliberarea atât de multor pasari a fost
un eveniment atât de senzational, încât chiar presa si televiziunea locala si-au îndreptat atentia catre acest
spectacol. Zgomotul produs de atât de multe pasari care se ridicau în aer a fost asurzitor si cerul a devenit
atît de întunecat încât parea ca este o eclipsa de soare.
Pentru multi ani Orleans a fost în centrul atentiei si saptamâni dupa aceea columbofilii nu mai
vorbeau despre nimic altceva. Câstigatorul a primit foarte multi bani (cel putin pentru standardele olandeze)
si numele sau a devenit faimos într-o singura zi.
Deci nu mai erau dubii deloc ca pasarile tinere erau capabile sa strabata distante mari.
Art.27-pagina 2/2-
Datorita popularitatii, mai multe curse de distanta lunga pentru pui aveau sa fie organizate, si logic sa
format un nou tip de columbofil, asa numiul “specialist în pasari tinere”.
Era un grup mic de crescatori care distrugea cursele. La început ei erau suspectati ca ar avea un
secret sub forma unui drog . Mai târziu a devenit clar ca secretul acestor “supermeni” putea fi rezumat întrun
singur cuvânt: “penele”. Trebuie stiut ca Nationalul pentru tineri se organizeaza în perioada când ei
napârlesc. Deci ce au facut acesti tipi mai destepti? Foloseau cortizon pentru a opri napârlirea sau întunecau
volierele. Dar recent au avut loc schimbari dramatice: cortizonul a fost interzis si cursele mai mari de 500 km
pentru pasari tinere au fost oprite. Orleans are mai putin de 500 km doar pentru aceia care locuiesc în sudul
Olandei, deci singurii care pot zbura de la Orleans acum, ceea ce înseamna ca nu mai este National.
4. SINT VINCENT
Cursa nationala de la Sint Vincent în Olanda are deasemenea o rezonanta magica. Este deobicei în
centrul atentiei la distanta lunga si în special de când japonezii au devenit interesati de distanta lunga erau
duse batalii pentru cumpararea campionilor. Este o cursa de doua zile si de multi ani a fost o cursa de doua
zile. Dar lucrurile s-au schimbat. În prezent fanii de distanta lunga s-au concentrat asupra Barcelonei.
Motivul este distanta, este cea mai îndepartata cursa din Europa (peste 1200 km) si este o confruntare
internationala. O alta mare diferenta între Sint Vincent si Barcelona este ca Sint Vincent este localizat în
Franta, în Nordul Pirineilor si Barcelona este în Spania, în Sudul Pirineilor. Muntii sunt un obstacol pe care
pasarile trebuie sa îl treaca imediat dupa eliberare. Aceasta o face atât de grea si de spectaculoasa.
5. BARCELONA
Vorbind despre “greu”: în momentul când pasarile sunt eliberate, ele trebuie sa faca fata adesea
unei calduri arzatoare, ele trebuie sa lupte pentru fiecare metru si fiecare metru pare a fi un kilometru. Este
motivul pentru care trebuie sa coboare pentru a bea apa. Pentru pasarile cu experienta la distanta lunga,
aceasta nu este o mare problema. Ei cunosc arta adaparii când zboara deasupra numeroaselor râuri mici
peste care trec. Multe pasari neexperimentate totusi platesc cu viata. Dar nu este doar caldura Spaniola si
setea, deasemenea pasarile rapitoare sunt în alerta pretutindeni. Cel mai mare handicap totusi îl reprezinta
kilometrii pe care eroii cerului trebiue sa-i strabata dupa ce depasesc Pirineii. Deci Barcelona înseamna
suferinta pâna la sfârsit.
Dar chiar caldura, muntii, pasarile de prada, distanta enorma sau vremea schimbatoare nu sunt
totul. Porumbeii sunt eliberati vineri dimineata si nu pot strabate cursa într-o singura zi. Deci ei trebuie sa-si
petreaca noaptea în aer liber. Pe o cladire înalta cum ar fi o biserica sau la o ferma sau oriunde cu toate
pericolele existente cum ar fi pisicile flamânde sau fermierii cu arme mortale.
Pentru aceasta Barcelona este considerata a fi maratonul tuturor maratoanelor. Nu este cursa
pasarilor rapide ci cursa pasarilor cu vitalitate si rezistenta. Este o cursa pentru supravietuitori care mai
degraba mor decât sa se dea batuti.
Si totusi istoria Barcelonei nu este foarte veche, este plina de peripetii, asa cum va voi arata în
aceste câteva articole.
Începutul
Primele curse din acest frumos oras Spaniol au avut loc în anii 40. În “cartile vechi” îl gasim pe d-l
Berlengee ca învingator la Barcelona în 1949.
Doi ani mai târziu “centrul Cureghem” a început organizarea întrecerii internationale si de atunci
aceasta cursa este o cursa oficiala.
Prima data lumea columbofila si-a tinut respiratia asa cum a fost cazul lui Orleans pentru tineri în
Olanda mai târziu.
Au fost angajate 2039 pasari dar care a fost rezultatul? Cât de multe eveau sa se întoarca acasa,
daca era vreuna? Josef Boels, un mayor cu mustata la fel de impresionant ca Berlengee, a fost învingator
international. Boels a fos un crescator pentru distanta lunga faimos si la fel a fost învingatorul din anul
urmator: Oscar devriendt din Moere.
În anii care au urmat au fost angajati din ce în ce mai putini, în 1956 doar 885 pasari au fost
angajate, si se punea problema renuntarii la aceasta cursa.
Dar atunci, în 1957, mnimeni nu stie de ce, surprinzator au participat 3350 pasari. 1957 a fost
deasemenea primul an în care învingatorul nu a fost Belgian ci German. În 1958 au fost angajate 3756
pasari, aproape de patru ori mai mult decât cu doi ani mai devreme.
Angajarea a 3756 pasari a fost un record, Gilbert van der Weghe di orasul belgian Olsene a fost cel
mai rapid. Acest nume se aseamana cu numele starului olandez van der Wegen si aceasta a cauzat multe
neântelegeri în strainatate. Chiar si acum în multe reviste aceste nume sunt amestecate. Datorita cresterii
numarului de porumbei angajati, viitorul Barcelonei a fost salvat. Atunci, în 1959, olandezii au fost admisi sa
participe si acesta a fost începutul unei mari istorii, istoria concursului Barcelona International. Super
campioni aveau sa învinga dar deasemenea si oameni simpli. Super pasari aveau sa învinga si …. aveau sa
nu se mai întoarca acasa niciodata.
Reputatii au fost construite si reputatii se vor distruge.
Mai multe despre aceasta in urmatoarele doua capitole.