Se afişează postările cu eticheta Genetica. Afişaţi toate postările
luni, 30 ianuarie 2012
Determinarea culorii la porumbeii voiajori
De ce avem nevoie sa cunoastem cum se transmit ereditar culorile la porumbei? O sa spuneti: culoarea nu are nimic comun cu calitatea porumbelului. Foarte adevarat.
Dar atunci cand cumparam porumbei putem compara culorile parintilor din pedigree sau din spusele vanzatorului si vom sti daca am fost pacaliti. Dar si mai de folos ne va fi pentru depistarea bastarzilor din propria crescatorie.
GENE ALELE
Pe un cromozom se afla gena unei singure culori, dar pentru ca toate celulele corpului contin cromozomi pereche, vom avea si o pereche de gene care determina culoarea. Aceste perechi de gene se numesc gene alele.
Asadar acelasi exemplar poate avea o gena care sa determine, de exemplu, culoarea solzat, iar cealalata gena culoarea albastra. In acest caz intervine relatia de dominanta-recesivitate si porumbelul va avea culoarea dominanta.
GENOTIP si FENOTIP
Genotipul se refera la structura genetica a unui exemplar, asa cum a mostenit-o de la parintii sai.
Fenotipul reprezinta modul de exteriorizare a genotipului – in cazul de fata culoarea.
Asadar, porumbelul din exemplul de mai sus, din punct de vedere genetic va avea informatii a doua culori, dar din punct de vedere fenotipic va fi de culoare solzat – culoarea dominanta.
HOMOZIGOT, HETEROZIGOT
RELATIA DE DOMINANTA SI RECESIVITATE
Cand ambii cromozomi contin gene care determina aceeasi insusire, avem de-a face cu un exemplar homozigot pe aceasta insusire. De exemplu atunci cand ambii cromozomi contin gena culorii albastre a penajului.
Cand genele nu sunt identice avem un exemplar heterozigot pe aceasta insusire. Asa cum am vazut mai sus, un cromozon contine gena penajului solzat, iar celalalt a culorii albastre.
O insusire domina pe cealalta. Deci, nu se permite exteriorizarea insusirii recesive.
Pentru o mai buna intelegere vom nota gena ce determina culoarea dominanta cu S ( solzat in cazul nostru), respectiv cu a (albastru, in cazul nostru) gena ce determina culoarea recesiva.
Asa cum se vede si in figura, genotipul homozigot (SS) si cel heterozigot (Sa) prezinta acelasi fenotip – culoarea dominanta – solzat. In aceasta faza nu vom putea spune cu certitudine daca un porumbel solzat este homozigot sau heterozigot.
Se observa ca exemplarele homozigote pe culoarea albastra (aa) au acelasi fenotip – culoarea recesiva – albastra.
LEGEA SEGREGARII (SEPARARII) GENELOR
Aceasta lege a fost stabilita de catre cercetatorul ceh Gregor Mendel.
In cazul in care cuplam doi porumbei, ambii homozigoti, primul homozigot pe culoarea dominanta, iar cel de-al doilea homozigot pe culoarea recesiva (in cazul nostru solzat si albastra), toti descendentii vor fi heterozigoti (Sa) de culoare solzata.
Reciproc, daca toti descendentii obtinuti dintr-un parinte solzat si celalalt albastru sunt solzati, atunci putem spune ca parintele solzat este homozigot pe aceasta culoare (SS).
Incrucisand in continuare hibrizii heterozigoti obtinuti din prima generatie descendenta, se formeaza grupuri asemanatoare cu formale parentale, in proportie de 3S : 1a.
Raportul de segregare fenotipica in a doua generatie este de 75% reprezentand caracterul dominant – culoare solzata (avem aici homozigoti dominanti SS, heterozigoti Sa si aS) si 25% reprezentand caracterul recisiv – culoarea albastra (homozigoti recesivi aa).
Genotipic avem un alt raport de segregare: 25% au formula ereditara SS (homozigoti dominanti), 50% vor avea formula ereditara Sa si aS (heterozigoti) si 25% cu formula ereditara aa (homozigoti recesivi), deci un raport de segregare 1:2:1.
Daca combinam un porumbel heterozigot (Sa) cu unul homozigot recesiv (aa) atunci vom obtine din punct de vedere fenotipic 50% porumbei solzati si 50% porumbei de culoare albastra. Genotipic vom avea acelasi raport.
Evident, din doi porumbei albastrii (homozigoti recesivi) vom obtine doar porumbei albastri.
Cazul prezentat mai sus a fost unul particular. In realitate avem mai multe nuante de culori:
Conform spuselor lui Alfonz Anker culorile pot fi clasificate astfel:
"· Inchis = negru cu burta si coada albastra
· Solzat inchis = sozat foarte des, culoare albastra de dedesupt , abia vizibila
· Solzat = solzat albastru obisnuit , mijlociu
· Solzat deschis = putin solzat
· Albastri = albastru barat , cu dungi
· Albastru nebarat = albastru , fara dungi
Despre aceste culori numerosi cercetatori au constatat nu numai existenta unei scale de culoare , ci si un mod de comportare genetica a uneia fata de cealalta , de dominanta – recesivitate , de sus in jos , astfel :
· Sozatii inchis sunt dominanti fata de albastrii solzati , albastrii dungati si albastrii fara dungi
· Albastru solzat domina albastru dungat si albastru fara dungi
· Albastru dungat domina albastru fara dungi.
Din legile privind dominanta si recesiviatea reiese faptul ca , din culori inchise , pot rezulta urmasi cu culori deschise , dar , din cei cu culori deschise , nu se vor forma urmasi cu culori inchise."
In cazul culorii rosii lucrurile se complica. Iata mai jos explicatia dlui. Szabo Zoltan: "Asemănător se întâmplă şi cu culoarea roşie a porumbelului voiajor, numai că de această dată gena care determină culoarea se găseşte pe cromozomul care determină şi sexul porumbelului (genă sexlincată). Deci cum femelele au un singur cromosom X pe care se găseşte gena culorii roşie, ei nu pot să transmită decât această culoare, masculii în schimb pot fii heterozigoţi la culoare, având două cromosomi XX. Culoarea roşie fiind dominantă toate exemplarele care conţin gena vor fi roşii. Deci o femelă roşie nu poate să aibă numai pui masculi roşii, în schimb ficele ei pot fi şi de alte culori în funcţie de culoarea masculului. Masculii roşii dacă sunt heterozigoţi pe culoarea roşie vor avea pui şi roşi şi guţi (albaştri sau albaştri-solzaţi). Cei care sunt homozigoţi pe culoarea roşie (mai rar se întâmplă) vor avea numai pui roşii."
Publicat de Marius Nicolae la 13:48 2 comentarii
Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook
Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Genetica
miercuri, 25 ianuarie 2012
Crearea unei suse
Ce reprezinta o susa? Susa reprezinta o familie de porumbei ce manifesta omogenitate genetica de-a lungul catorva generatii.
Schema formarii unei suse a fost prezentata de reputatul cronicar columbofil Claude Hinnerberger in articolul aparut in revista “Le Pigeon Voyageur de France“, nr. 2/1986, fiind tradus la acea vreme de catre d-nul ing. Mihail Cososchi.
Formarea cuplurilor de baza
Pentru a forma o susa vom avea nevoie in primul rand de porumbei foarte buni, selectati in concursuri timp de mai multe generatii.
Punctul de plecare pentru formarea unei suse il constituie masculul fondator M imperecheat succesiv cu patru femele – X, Y, Z, W. Pentru a obtine o structura cat mai omogena este recomandat ca femelele folosite la crearea susei sa se asemene cu masculul fondator M ca tip, forma si caracter.
Prima generatie
Va rezulta prima generatie de pui a susei de porumbei. Atentie: cele 4 imperecheri M-X,Y,Z,W nu trebuie facute obligatoriu in acelasi an.
Vom face urmatoarele notatii:
A1, A2, … An – puii obtinuti din perechea M-X; B1, B2,… Bn – puii din perechea M-Y; C1, C2,… Cn – puii din perechea M-Z; respectiv D1, D2,… Dn - puii obtinuti din perechea M-W.
Formarea cuplurilor - semifrati + semisore
Sa presupunem ca in urma selectiei porumbeilor din prima generatie pastram doar cate un mascul si o femela din fiecare pereche, avem astfel urmatorii descendenti:
A (m), A (f), B (m), B (f), C (m), C (f), D (m), D (f).
Cuplurile formate sunt urmatoarele: A (m) + B (f), B (m) + C (f), C (m) + D (f) si D (m) + A (f).
A doua generatie
Din semifrati x semisore (prima serie de pui) rezulta a doua generatie pe care o numim seria nepotilor.
Pentru exemplificare vom considera urmatoarele combinatii:
A (m) + B (f) à nepotii AB1, AB2, ... ABn
B (m) + C (f) à nepotii BC1, BC2, … BCn
C (m) + D (f) à nepotii CD1, CD2, … CDn
D (m) + A (f) à nepotii DA1, DA2, … DAn
Formarea cuplurilor - nepoti + nepoate
Iarasi in urma selectiei vom pastra doar cate doi pui – mascul si femela - din fiecare pereche, obtinem astfel 8 nepoti: AB (m), AB (f), BC (m), BC (f), CD (m), CD (f), DA (m), DA (f).
Vom avea urmatoarele cupluri: AB (m) + CD (f), CD (m) + AB (f), BC (m) + DA (f), DA(m) + BC (f).
A treia generatie
Se continua efectuarea imperecherilor, astfel incat fiecare cuplu de semifrati sa fie prins intr-un circuit complet de reproducere, obtinem seria stranepotilor:
AB (m) + CD (f) à stranepotii ABCD1, ABCD2, … , ABCDn
CD (m) + AB (f) à stranepotii CDAB1, CDAB2, … , CDABn
BC (m) + DA (f) à stranepotii BCDA1, BCDA2, … , BCDAn
DA(m) + BC (f) à stranepotii DABC1, DABC2, … , DABCn
Se observa ca stranepotii au aceleasi combinatii de litere, deci circuitul de reproducere este complet realizat.
Formarea cuplurilor - stranepoti + femele de baza
Din generatia stranepotilor se selecteaza doar 4 masculi pentru continuarea susei: ABCD (m).
A patra generatie
Pentru prevenirea diluarii generatiei parentale (M-X, M-Y, M-Z, M-W) este necesara imperecherea de intoarcere.
Pentru aceasta cei 4 stranepoti sunt imperecheati cu femelele de baza:
ABCD (m) + X à ABCDX1, ABCDX2, … ABCDXn
ABCD (m) + Y à ABCDY1, ABCDY2, … ABCDYn
ABCD (m) + Z à ABCDZ1, ABCDZ2, … ABCDZn
ABCD (m) + W à ABCDW1, ABCDW2, … ABCDWn
Formarea cuplurilor de intoarcere la masculul fondator
Din aceasta generatie pastram doar femelele: ABCDX (f), ABCDY (f), ABCDZ (f), ABCDW (f)
Ultima generatie
Se incheie ciclul de formare al susei combinand masculul fondator M cu femelele din cea de-a patra generatie.
M + ABCDX (f) à puii MABCDX1, … MABCDXn
M + ABCDY (f) à puii MABCDY1, … MABCDYn
M + ABCDZ (f) à puii MABCDZ1, … MABCDZn
M + ABCDW (f) à puii MABCDW1, … MABCDWn
Observatii:
Fotografiile porumbeilor au fost alese aleator fara nicio legatura cu realitatea.
Evident, cazul prezentat mai sus este unul particular si simplificat. In realitate se pot pastra mai multi sau mai putini descendenti din fiecare generatie formand astfel mai multe sau mai putine cupluri in anul urmator.
Cititi si "Notiuni elementare - Crescatoria"
porumbeivoiajori-marius.blogspot.com/2012/02/i-notiuni-elementare-crescatoria.htmlPublicat de Marius Nicolae la 16:37 0 comentarii
Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook
Linkuri de întoarcere către această postare
Etichete: Genetica
Postări mai noi Postări mai vechi Pagina de pornire
Abonaţi-vă la: Postări (Atom)
