napirlirea

album:
Naparlirea
Descriere album: Prin naparlire porumbeii isi schimba periodic penajul, inlocuindu-l cu altul nou. Aceasta este absolut necesar deoarece pana este supusa tot timpul uzurii sau deteriorarii.
Spre deosebire de parul mamiferelor care creste pe masura ce este taiat, pana la pasari nu creste decat daca este smulsa din teaca ei. Atunci papila dermica care o produce intra in functiune si da nastere unei pene noi. Dar in mod normal papilele dermice intra in functie in fiecare an, fiind influentate de factorii endocrini si nervosi, care la randul lor sunt influentati de factorii externi, in special de cei climatici. O data intrate in functiune, pana veche se desprinde din teaca ei, care se largeste si noua pana ii ia locul. Este gresit sa se creada ca pana noua impinge afara pana veche, deoarece aceasta este foarte moale, plina de tesut viu cu mult sange, fapt care ar face imposibil acest lucru.
Activitatea sexuala intensa, prin hormonii pe care ii produce, reduce mult ritmul naparlirii. Efectul poate fi si invers; adica ritmul naparlirii poate diminua activitatea glandelor sexuale. Asa se explica de ce dupa naparlirea mare de la inceputul toamnei, timp in care s-a produs o pauza in ouat la porumbei, apare din nou o inviorare, insotita de o activitate sexuala intensa.


Datorita nevoii de bogate substante nutritive pe care o au porumbeii pentru refacerea penelor, organismul lor este supus unui efort suplimentar, care cere evitarea altor eforturi. De aceea, in timpul naparlirii, pasarile sunt mai putin vioaie ca de obicei, stau linistite etc.
Naparlirea penelor porumbeilor se desfasoara intr-o anumita ordine. In general, intr-o regiune sau zona pterila, naparlirea incepe de la randurile interne de pene spre cele externe.

Naparlirea aripii incepe cu remigea primara nr. 1 si continua pana la varful aripii, terminand cu pana a 10-a. Prima pana cade cam in primele zile dupa ce a fost depus al doilea rand de oua din anul respectiv. Cand pana cazuta a crescut mai mult de jumatate, cade pana urmatoare. Cand aceasta a crescut si ea mai mult de jumatate, cade cealalta s.a.m.d. Lucrurile se petrec in asa fel incat niciodata aripa nu are mai mult de o pana lipsa, iar cea cazuta anterior fiind aproape pe trei sferturi crescuta.
O data cu naparlirea penei a sasea din remigele primare, incepe si naparlitul intens al penajului corpului si al celui ce acopera aripile. Naparlirea acestei pene constituie deci un indiciu foarte important pentru crescatorul sportiv de porumbei, deoarece acesta este semnalul incetarii zborurilor de concurs, pentru ca porumbeii sa poata intra in repaus spre a naparli si a-si reface penajul in bune conditii, fiindca de modul in care acesta se va reinnoi vor depinde si victoriile porumbelului in anul urmator.



Penele antebratului, sau remigele secundare, incep sa naparleasca dupa caderea celor cinci remige principale. Acestea nu cad in aceeasi ordine, adica de la 1 la 12, ci in felul urmator: intai cad remigele secundare nr. 10, 11 si 12, apoi cad 1-a si a 9-a, apoi cad a 2-a si a 8-a, a 3-a si a 7-a, a 4-a si a 6-a si ultima a 5-a.
Naparlirea aripii la puii din anul respectiv se desfasoara la fel, insa ea poate continua si in anul urmator.

Naparlirea cozii
Coada incepe sa naparleasca odata cu penele antebratului, adica tot cam o data cu remigea primara nr. 6. Ordinea in care naparlesc aceste pene nu e intotdeauna aceeasi, insa, in linii mari, exista o anumita succesiune a caderii lor. Naparlirea penelor cozii incepe de la interior spre exterior. Cele 12 pene vor constitui 6 perechi, primele fiind cele externe, astfel: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 6, 5, 4, 3, 2, 1. Intai cade perechea a 5-a, apoi a 6-a, a 4-a, a 3-a, 1-a si a 2-a.

Naparlirea penelor corpului
La inceputul lunii septembrie, naparlirea penelor de acoperire este in plin. Acum cad in special penele de pe cap si gat, apoi cele de pe piept, precum si de pe tot restul corpului. In aceasta perioada crescatorul nu numai ca nu va face zboruri cu pasarile sale, dar le va impiedica sa cloceasca, pe cele care ar mai vrea sa faca aceasta si va avea grija sa le asigure o hrana cat mai bogata in substante nutritive, pentru a-si putea forma un penaj bun.
In timpul naparlirii, porumbelul se ciuguleste in permanenta, pentru a indeparta tecile penelor vechi si pentru ca cele noi sa creasca si sa se desfaca normal.
In decursul a 24 de ore, pana nu are o crestere uniforma. Cresterea ei este mai rapida ziua si in primele ore ale noptii si mai lent in restul noptii. De asemenea, viteza de crestere a penei este mai lenta la inceputul formarii ei, atinge un maxim de viteza la jumatate din lungimea ei, dupa care urmeaza iarasi o incetinire. Dar si in aceeasi zona pterila penele pot creste cu viteze diferite. Astfel, penele din jurul ciocului cresc mai tarziu, dupa ce puiul a zburat. Penele de pe abdomen si de sub aripi cresc si ele in ultimele zile de sedere a puiului in cuib.




Naparlirea fulgilor
Ca si penele propriu-zise, si fulgii trebuie sa fie schimbati anual. Naparlirea acestora se face insa lent, incepand din toamna si continuand pana primavara, terminandu-se inainte de ouat. Inceperea depunerii oualor opreste naparlirea fulgilor. Acest lucru trebuie avut in vedere, pentru a nu se incepe imperecherile primavara prea devreme, cand naparlirea fulgilor nu s-a terminat. Pe langa bunul mers al naparlirii penajului, este nevoie ca si naparlirea fulgilor sa decurga normal, pentru ca porumbelul sa capete o buna forma in vederea concursurilor de zbor.

Formarea pudrei
Penajul corpului porumbelului este acoperit de o pudra fina, albastruie, produsa atat de partea bazala a penelor de acoperire si tectrice, cat mai ales de fulgii de sub penaj, prin desprinderea unor particule marunte, cornificate. Aceasta pudra are rolul de a impregna penajul si a impiedica astfel patrunderea apei, de a usura alunecarea penelor in timpul miscarilor zborului si de a le impiedica sa se uzeze prea repede sau sa se lipeasca intre ele. Pudra mentine apoi elasticitatea si starea matasoasa a penajului prin netezimea si luciul pe care le da si face ca frecarea corpului pasarii cu aerul, in zbor, sa fie mult redusa, ceea ce permite realizarea unei viteze mai mari. Ea ajuta, de asemenea, prin impermeabilizarea penajului, sa fie mai bine pastrata si caldura corpului.

Influenta naparlirii asupra starii generale a porumbelului
Naparlirea este un proces normal si absolut necesar porumbelului. Acest fenomen este barometrul sanatatii porumbelului, dupa cum spunea columbofilul Violette. O stare proasta a sanatatii porumbelului influenteaza negativ mersul naparlirii, iar o naparlire incompleta datorita unor conditii de intretinere nesatisfacatoare, va avea efecte negative asupra organismul si va face imposibila participarea porumbelului respectiv – cu bune rezultate – la concursurile sportive. Asadar, crescatorul trebuie sa supravegheze desfasurarea naparlirii pasarilor sale. Cu drept cuvant se spune: `Randamentul porumbelului calator depinde de naparlire.